11 definiții pentru mulsoare
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MULSOARE, mulsori, s. f. (Pop.) Mulgere. – Muls1 + suf. -oare.
mulsoare sf [At: ODOBESCU, S. III, 199 / Pl: ~ori / E: muls + -oare] 1 Muls (1). 2 (Reg) Mulgare1 (3). 3 (Reg) Loc în care se mulg oile Si: (reg) mulgăriște.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULSOARE, mulsori, s. f. Mulgere. – Muls1 + suf. -oare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MULSOARE, mulsori, s. f. Mulgere, muls. Mai îngăduiți pînă se isprăvește mulsoarea. SADOVEANU, O. L. 36. Văzu... o porumbiță ușoară și albă ca spuma laptelui la mulsoare. ODOBESCU, S. III 199. Iar Costea cînd se-ntorcea Mare pagubă-și vedea, Că lui, mări., nu-i venea Nici laptele la mulsoare, Nici cașul la-nchegătoare. ALECSANDRI, P. P. 55.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulsoare f. muls: albă ca spuma laptelui la mulsoare OD.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mulsoáre f., pl. orĭ. Muls, acțiunea și timpu mulsuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mulsoare (pop.) s. f., g.-d. art. mulsorii; pl. mulsori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mulsoare (pop.) s. f., g.-d. art. mulsorii; pl. mulsori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mulsoare s. f., g.-d. art. mulsorii; pl. mulsori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MULSOARE s. v. muls.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MULSOARE s. mulgere, muls, (rar) mulgătură, mulsătură, (reg.) mulgare, mulsură, mulzare. (~ oilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mulsoare, mulsorisubstantiv feminin
-
- Mai îngăduiți pînă se isprăvește mulsoarea. SADOVEANU, O. L. 36. DLRLC
- Văzu... o porumbiță ușoară și albă ca spuma laptelui la mulsoare. ODOBESCU, S. III 199. DLRLC
- Iar Costea cînd se-ntorcea Mare pagubă-și vedea, Că lui, mări., nu-i venea Nici laptele la mulsoare, Nici cașul la-nchegătoare. ALECSANDRI, P. P. 55. DLRLC
-
etimologie:
- Muls + sufix -oare. DEX '09 DEX '98