monitor² sn [At: DEX / Pl: ~oare / E: fr moniteur] Navă fluvială de război, blindată, de tonaj mic, prevăzută cu artilerie grea.

MONITOR¹, monitoare, s. n. Navă ușoară de război cuirasată, care are ca armament principal tunuri protejate cu turele. Prin această lume pestriță și plutitoare, monitorul englez trecea imperturbabil. BOGZA, A. Î. 329. Umblau monitoarele turcești aiurite, căutînd adăpost sub zidurile cetăților. D. ZAMFIRESCU, R. 189.

MONITOR¹ s.n. Navă de război cuirasată, prevăzută cu artilerie grea. [< fr. monitor].

MONITOR¹ s. n. navă fluvială de tonaj mic, cuirasată, cu artilerie grea, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. monitor)

MONITOR¹ ~oare n. Navă militară, maritimă sau fluvială, de tonaj mic, echipată cu armament de artilerie. /<fr. monitor

monitor m. elev mai înaintat decât ceilalți și care instruiește pe camarazii săi. ║ n. 1. titlu de ziar: Monitorul oficial; 2. bastiment de răsboiu.

*monitór, -oáre s. (lat. mónitor, -óris, d. monére, a sfătui, a înștiința. V. monițiune, monetă, mustru). Elev pus să ție liniștea într’o clasă orĭ să-ĭ ajute la studiĭ pe ceĭ slabĭ. S. n., pl. -oare. Titlu unor ziare, maĭ ales oficiale: Monitoru Oficial. Mar. Un fel de bastiment fluvial (și, une-orĭ, și marin) chĭurasat, între încrucișător și contratorpilor (numit așa după un vestit bastiment al Statelor Unite în războĭu de secesiune, de la 1860-65, și construit de ingineru american Erickson). V. aviso, vedetă.

monitor¹ (navă; periodic; aparat; program) s. n., pl. monitoare

monitor² (navă, periodic, aparat, program) s. n., pl. monitoare

monitor (navă, periodic, aparat, program de control) s. n., pl. monitoare

MONITÓR¹ (< fr.) s. n. Navă de luptă, de tonaj mic (500-600 t), blindată și înarmată cu 3-4 tunuri de calibru 100-200 mm. Este unul dintre primele nave militare blindate destinate atacurilor de artilerie în zona litorală. În dotare până la al doilea război mondial.

MONITÓR¹ s. n. Navă ușoară de luptă, care navighează pe fluvii sau pe coastele mării. Scufundă monitorul turcesc. MAIORESCU, D. II, 102. Umblau monitoarele turcești aiurite căutînd adăpost sub zidurile cetăților. D. ZAMFIRESCU, R. 189. Prin această lume pestriță și plutitoare, monitorul englez trecea imperturbabil. BOGZA, A. I. 329. – Pl.: monitoare. – Din fr. monitor.