O definiție pentru maimuța
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MAIMUȚA, maimuțez, vb. I. Tranz. (Rar) A maimuțări. Maimuțează și ei, bieții... pe oamenii cei mari. ISPIRESCU, la TDRG.
Intrare: maimuța
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
maimuța, maimuțezverb
- 1. Maimuțări. DLRLCsinonime: maimuțări
- Maimuțează și ei, bieții... pe oamenii cei mari. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
-