O definiție pentru loc (suf.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
-LOC elem. „care vorbește”, „convorbire”. (< fr. -loque, cf. lat. loqui, a vorbi)
Intrare: loc (suf.)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
locelement de compunere, sufix
- 1. Element de compunere cu semnificația „care vorbește”, „convorbire”. MDN '00
etimologie:
- -loque MDN '00