4 definiții pentru lituus
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
lituus sn [At: DN3 / P: ~tu-us / Pl: ? / E: lat lituus] (Ant) 1 Baston încovoiat, pe care îl purtau augurii. 2 Instrument muzical conic, cu ambușură, de origine etruscă, folosit de romani.
LITUUS s.n. Baston încovoiat pe care îl purtau augurii. [Pron. -tu-us. / < lat. lituus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LITUUS s. n. 1. baston încovoiat purtat de auguri. 2. instrument muzical conic, cu ambușură, de origine etruscă, la romani. (< lat. lituus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
lituus (cuv. lat.), instrument aerofon metalic cu ambușură*, având corpul de formă conică; de origine etruscă, a fost utilizat de romani. Cele 2 litui cerute de J.S. Bach în cantata O Jesu Christ, mein’s Lebens Licht (BWV 118) sunt înlocuite în execuția modernă cu corni* gravi în si bemol. Bach a indicat însă l. în partitură pentru a sublinia caracterul funebru al motetului. Deși s-a crezut că l. ar fi un bass cornett* sau Waldhorn*, opțiunea lui Bach trimite la tradiția romană antică de a folosi în procesiunile funebre trei instrumente din familia alămurilor*: cornus, tuba* lituus, marcând prin aceasta în mod simbolic referința la o practică a antichității. V. alphorn.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
lituussubstantiv neutru
- 1. Baston încovoiat pe care îl purtau augurii. DN
- 2. Instrument muzical conic, cu ambușură, de origine etruscă, la romani. MDN '00
etimologie:
- lituus DN