2 definiții pentru leuci
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
leuci vt [At: DM / P: le-u~ / Pzi: ~cesc / E: leucă] (Mun) A bate tare pe cineva, facându-l să se îndoaie ca leuca (1).
LEUCI, leucesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate pe cineva. – Din leucă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: leuci
verb (VT406) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
leuci, leucescverb
- 1. A bate pe cineva. DLRMsinonime: bate
etimologie:
- leucă DLRM