LACTOBIOZĂ s. f. (Chim.) Lactoză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. lactobiose.

lactobioză sf [At: LTR² / P: ~bi-o~ / Pl: ~ze / E: fr lactobiose] (Chm) Lactoză.

LACTOBIOZĂ, lactobioze, s. f. (Chim.) Lactoză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. lactobiose.

LACTOBIOZĂ s.f. Lactoză. [Pron. -bi-o-. / < fr. lactobiose].

LACTOBIOZĂ s. f. lactoză. (< fr. lactobiose)

!lactobioză (desp. -bi-o-) s. f., g.-d. art. lactobiozei; pl. lactobioze

lactobioză (-bi-o-) s. f., g.-d. art. lactobiozei

lactobioză s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. lactobiozei

LACTOBIOZĂ s. v. lactoză.

LACTOBIOZĂ s. (BIOL.) lactoză, (pop.) zahăr de lapte.

LACTO- „lapte, latex, lactic, lactescent”. ◊ L. lac, lactis „lapte” > fr. lacto-, engl. id., germ. lakto- > rom. lacto-. □ ~bioză (v. -bioză), s. f., substanță organică dulce, compusă din glucoză și galactoză, extrasă din lapte; ~butirometru (v. butiro-, v. -metru₁), s. n., instrument pentru măsurarea cantității de unt conținut în lapte; ~crom (v. -crom), s. m., pigment albastru din lapte; ~densimetru (v. densi-, v. -metru₁), s. n., aparat care servește la măsurarea densității laptelui; sin. lactometru; ~gen (v. -gen₁), adj., s. n., (substanță) care stimulează lactația; sin. lactogenetic; ~genetic (v. -genetic), adj., lactogen*; ~metru (v. -metru₁), s. n., lactodensimetru*; ~ree (v. -ree), s. f., eliminare continuă a laptelui din mameloane; ~scop (v. -scop), aparat cu care se determină conținutul de grăsime din lapte; ~terapie (v. -terapie), s. f., metodă terapeutică bazată pe utilizarea laptelui, injectat sub piele; ~viscozimetru (v. viscozi-, v. -metru₁), s. n., instrument cu care se determină gradul de viscozitate a laptelui.