10 definiții pentru knockout
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
KNOCKOUT, knockouturi, s. n. Stare a unui boxer care, în urma unei lovituri regulamentare, nu se poate ridica de pe ring timp de peste zece secunde; victorie obținută astfel. [Pr.: cnocaut, nocaut. – Scris și: cnocaut. – Abr.: k.o.] – Din fr., engl. knock-out.
CNOCAUT, cnocauturi, s. n. Scoaterea din luptă a boxerului care, în urma unei lovituri primite din partea adversarului, nu poate relua lupta în decurs de zece secunde. [Prescurtat: k.o.] – Din fr., engl. knock-out.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CNOCAUT s.n. Scoaterea din luptă, la box, a adversarului, care este declarat învins dacă nu se ridică de pe podea pînă ce arbitrul numără pînă la zece; (p. ext.) competiție în care învinsul este eliminat imediat. ◊ A face (pe cineva) cnocaut = a învinge pe cineva, a-l scoate din luptă, a cnocauta. [Pron. noc-aut, scris și knock-out, abrev. k.o., pl. -turi. / < engl., fr. knock-out].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
KNOCK-OUT s.n. v. cnocaut.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CNOCAUT [NOC-AUT] abr. k. o. / s. n. scoaterea din luptă, la box, a adversarului, declarat învins dacă, doborât la podea, nu poate relua lupta în decurs de zece secunde. (< fr., engl. knock-out)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CNOCAUT ~uri n. Scoatere din luptă a boxerului care, în urma loviturii aplicate de adversar, nu se poate ridica de jos timp de zece secunde. [Sil. cno-ca-ut] /<fr., engl. knock-out
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!knockout (engl.) [pron. nokaŭt] (desp. kno-ckout/knock-out) s. n., pl. knockouturi; abr. KO
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
knockout (angl.) [pron. cnocaut / nocaut] (kno-ckout / knock-out) s. n., pl. knockouturi; abr. k.o.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cnocaut s. n. (sil. mf. cnoc-aut), pl. cnocauturi; abr. k.o.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cnocaut (prescurtat: k.o.)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: kno-ckout, knock-out
- pronunție: cnocaut, nocaut
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
knockout, knockouturisubstantiv neutru
- 1. Stare a unui boxer care, în urma unei lovituri regulamentare, nu se poate ridica de pe ring timp de peste zece secunde; victorie obținută astfel. DEX '09 DN
- 1.1. Competiție în care învinsul este eliminat imediat. DN
- 1.2. A face (pe cineva) cnocaut = a învinge pe cineva, a-l scoate din luptă. DNsinonime: knockauta
-
- comentariu k.o. DEX '09 DN
etimologie:
- knock-out DEX '09 DN