7 definiții pentru justificator

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

justificator, ~oare a [At: DN3 / Pl: ~i, ~oare / E: fr justificateur] 1-13 (Rar) Justificativ (1-13).

JUSTIFICATOR, -OARE adj. (Rar) Care justifică, tinde a justifica; justificativ. [Cf. fr. justificateur].

JUSTIFICATOR, -OARE adj. justificativ. (< fr. justificateur)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

justificator s. m., pl. justificatori

justificatoare s.f., pl. justificatoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JUSTIFICATOR adj. v. justificativ.

justificator, -oare adj. (mai ales despre acte, documente) doveditor, justificativ, probator, probatoriu, <înv.> mărturisitor.

Intrare: justificator
justificator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • justificator
  • justificatorul
  • justificatoru‑
  • justificatoare
  • justificatoarea
plural
  • justificatori
  • justificatorii
  • justificatoare
  • justificatoarele
genitiv-dativ singular
  • justificator
  • justificatorului
  • justificatoare
  • justificatoarei
plural
  • justificatori
  • justificatorilor
  • justificatoare
  • justificatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

justificator, justificatoareadjectiv

  • 1. rar Care justifică, tinde a justifica. MDA2 DN
    sinonime: justificativ
  • comentariu Unele surse ortografice (DOR, Ortografic) îl încadrează și ca s.m. și s.f. dexonline
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.