O definiție pentru interzis (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
interzis1 sn [At: DA ms / Pl: (rar) ~uri / E: interzice] 1 Interzicere (1). 2-3 Interdicție (2-3). 4 Interzicere (4).
Intrare: interzis (s.n.)
interzis3 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)