5 definiții pentru incoativ (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCOATIV, -Ă, incoativi, -e, adj., s. n. (Verb) Care exprimă începutul unei acțiuni. [Pr.: -co-a-] – Din fr. inchoatif, lat. inchoativus.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incoativ2 (desp. -co-a-) s. n., pl. incoative
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incoativ2 (-co-a-) s. n., pl. incoative
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incoativ s. n. (sil. -co-a-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incoativ.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: incoativ (s.n.)
incoativ2 (s.n.) substantiv neutru
- silabație: in-co-a-tiv
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
incoativ, incoativăadjectiv incoativ, incoativesubstantiv neutru
- 1. (Verb) Care exprimă începutul unei acțiuni. DEX '09 DLRLC DNsinonime: silitor
etimologie:
- inchoatif DEX '09 DEX '98 DN
- inchoativus DEX '09 DEX '98 DN