9 definiții pentru ieriță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ieriță sf [At: ANON. CAR. / V: ir~ / Pl: ~țe / E: bg ерица] (Bot; reg) 1 Grâu de primăvară. 2 (Înv) Grâu de vară, mic și roșiatic. 3 (Îf ir~) Torțel (Cuscuta europaea).
ieriță f. v. iriță.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
iriță sf vz ieriță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eriță (ieriță) f. grâu de primăvară. [Bulg. ERIȚĂ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iriță f. grâu roșu de vară. [Rus. ĬARIȚA, din IARŬ, primăvară].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
íriță f., pl. e (rus. sîrb. ĭárica, grîŭ de vară). Unde? Tortel.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iriță s. f. – 1. Varietate de grîu timpuriu. – 2. Cuscută, cuscuta-inului (Cuscuta europaea). – Var. ieriță. Sl. jarica, erica (Cihac, II, 149; Conev 47; Drăganu, Dacor., V, 328), cf. bg., slov., cr., rus. jarica, pol. jarzyca. Sensul al doilea este rezultat al unei confuzii cu iniță. Aceleiași rădăcini sl. îi aparține ghircă (var. hircă, ircă), s. f. (varietate de grîu timpuriu, Triticum durum), din sl. jarka, rus., rut. girka. Ariuș, adj. (timpuriu, se spune în Olt. și Banat despre anumite varietăți de mere), pe care Drăganu, Dacor., V, 328, îl derivă din sb. jaruch „timpuriu”, pare a fi suferit în fonetism influența mag. erös „tare”, de unde provine și iriș, adv. (Trans., mult, considerabil).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ieriță (iriță), s.f. (reg.) grâu de primăvară sau vară, mărunt sau roșu.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
iriță s.f. (reg.) 1. torțel, cuscută, iniță. 2. grâu roșu de vară.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |