14 definiții pentru horcăială
din care- explicative (5)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HORCĂIALĂ, horcăieli, s. f. Horcăit. – Horcăi + suf. -eală.
HORCĂIALĂ, horcăieli, s. f. Horcăit. – Horcăi + suf. -eală.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
horcăială sf [At: ARDELEANU, V. P. 35 / V: ~ănea~ / Pl: ~ieli / E: horcăi + -eală] 1 Horcăit (1). 2 Sforăit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HORCĂIALĂ, horcăieli, s. f. Horcăit, respirație hîrîitoare, sforăit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
horcăĭálă f., pl. ĭelĭ, și horcăit n., pl. urĭ. Acțiunea de a horcăi. Zgomotu acesteĭ acțiunĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
horcăneală sf vz horcăială
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
horcăială s. f., g.-d. art. horcăielii; pl. horcăieli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
horcăială s. f., g.-d. art. horcăielii; pl. horcăieli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
horcăială s. f., g.-d. art. horcăielii; pl. horcăieli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
horcăială, pl. horcăieli
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HORCĂIALĂ s. 1. horcăit, horcăitură. (~ unui muribund.) 2. hârcâială, hârcâit, hârâială. (O ~ de la respirație.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HORCĂIALĂ s. v. sforăială, sforăit, sforăitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HORCĂIALĂ s. 1. horcăit, horcăitură. 2. hîrcîială, hîrcîit, hîrîială.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
horcăială s. v. SFORĂIALĂ. SFORĂIT. SFORĂITURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
horcăială, horcăieli, (horcoteală), s.f. – Respirație grea, zgomotoasă. – Din horcăi + suf. -eală (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
horcăială, horcăielisubstantiv feminin
- 1. Horcăit, horcăitură, hârcâială, hârâială, hârâit, sforăială, sforăit, sforăitură. DEX '09 DLRLCsinonime: horcăit horcăitură hârcâială hârâială hârâit sforăială sforăit sforăitură
etimologie:
- Horcăi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.