2 definiții pentru fârșit (part.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sfîrșésc v. tr. (var. din săvîrșesc, ca zdreanță față de draniță; bg. svŭršam, sfuršam, sfîrșesc; rus. veršitĭ, so-veršitĭ, s-veršitĭ). Termin, daŭ gata: a sfîrși un lucru. Slăbesc la extrem, sting, ucid: un glas sfîrșit, munca asta l-a sfîrșit, om sfirșit de puterĭ. V. refl. Perd puterea, nu maĭ pot, mor: se sfîrșea de suferință. – Vechĭ și azĭ pop. și fîrș-. În Serbia fîrș- și furș-.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: fârșit (part.)
fârșit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fârșit
  • fârșitul
  • fârșitu‑
  • fârși
  • fârșita
plural
  • fârșiți
  • fârșiții
  • fârșite
  • fârșitele
genitiv-dativ singular
  • fârșit
  • fârșitului
  • fârșite
  • fârșitei
plural
  • fârșiți
  • fârșiților
  • fârșite
  • fârșitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfârși, sfârșescverb

  • 1. tranzitiv A duce la capăt un lucru, o activitate; a pune capăt la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu pe Titi îl las să-și sfîrșească liceul. CĂLINESCU, E. O. I 29. DLRLC
    • format_quote Cum a sfîrșit de zis aceste, deodată s-a stîrnit un vînt năprasnic și... a rîdicat pe ginerele împăratului în sus. CREANGĂ, P. 88. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Ți-am făcut slujbele cu care m-ai însărcinat. Socotesc că acum am sfîrșit. ISPIRESCU, L. 30. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Ptiu! mă! zise frate-său după ce l-a lăsat să sfîrșească. CREANGĂ, P. 45. DLRLC
    • 1.1. A termina de vorbit, a nu mai avea nimic de spus; a încheia cele spuse. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vreau să mă duc la apa Răutului... sfîrși c-un glas blînd Șoimaru. SADOVEANU, O. VII 22. DLRLC
      • format_quote Mă întorc iar la mine în sat, sfîrși bătrînul resemnat. BART, S. M. 33. DLRLC
    • 1.2. regional A aduce la îndeplinire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îmi vei fi de ajutor să sfîrșesc ce am pus de gînd. ISPIRESCU, L. 16. DLRLC
    • 1.3. A consuma până la sfârșit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: epuiza
      • format_quote Robinson a sfîrșit roadele copaciului cocos ce găsise. DRĂGHICI, R. 57. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe sfârșite = aproape gata, pe terminate. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble intranzitiv A sfârși cu ceva = a nu se mai ocupa cu ceva, a nu mai vorbi de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ia mai sfîrșește odată cu lupul cela; altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A sfârși cu cineva = a rupe relațiile cu cineva, a se supăra pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Am crezut că am sfîrșit cu el pentru toată viața. CAMIL PETRESCU, U. N. 159. DLRLC
  • 2. reflexiv intranzitiv A ajunge la capăt, a lua sfârșit, a se termina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Noaptea asta nu se va sfîrși niciodată. CAMIL PETRESCU, U. N. 341. DLRLC
    • format_quote De la o vreme valea s-a sfîrșit și s-a început un deal. CREANGĂ, P. 41. DLRLC
    • format_quote Țesutul încetează cînd firele sfîrșesc. BELDICEANU, P. 69. DLRLC
    • format_quote Ceremonia se sfîrșise. NEGRUZZI, S. I 53. DLRLC
    • format_quote Discuțiile se sfîrșeau nu rareori cu petreceri și hoinăriri pînă la ziuă. CĂLINESCU, E. 183. DLRLC
    • format_quote Digul care desparte Dunărea de mare sfîrșește cu farul verde. BART, E. 250. DLRLC
    • format_quote Apoi și luna plină cu secere sfîrșește. BELDICEANU, P. 133. DLRLC
    • 2.1. (Despre obiecte) A se termina cu... DEX '09 DEX '98
    • 2.2. intranzitiv (Despre oameni) A ajunge într-un anume fel, într-o anumită situație; (urmat de un infinitiv precedat de prepoziția „prin”) a ajunge să... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mihai era zeflemisit cu vorba «poetul», așa încît, înghimpat adesea cu aluzii răutăcioase despre nulitatea sa, sfîrși prin a evita casa părintească. CĂLINESCU, E. 24. DLRLC
      • format_quote Sfîrșeau prin a se convinge. CAMIL PETRESCU, O. II 480. DLRLC
      • 2.2.1. A ajunge la un sfârșit rău. DLRLC
        • format_quote Criminalul a sfârșit la închisoare. DLRLC
        • chat_bubble tranzitiv A o sfârși rău = a ajunge într-o situație proastă. DLRLC
          sinonime: decădea
  • 3. reflexiv A-și pierde viața, a se prăpădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: muri prăpădi antonime: naște
    • format_quote Căzu la pat și se sfîrși în trei zile. C. PETRESCU, R. DR. 96. DLRLC
    • format_quote M-am deprins, în multele nopți de friguri și de nesomn, cu ideea că azi-mîine trebuie să mă sfîrșesc. VLAHUȚĂ, O. A. 424. DLRLC
    • format_quote Și de zile se sfîrșește. ALECSANDRI, P. P. 260. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv Omorî. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: omorî
      • format_quote Am greșit cu săneața în vierul cel dintăi... – Eu l-am pălit în frunte, de aceea l-am sfîrșit. SADOVEANU, O. I 66. DLRLC
      • format_quote Rămaseră pe loc numai morții și răniții, pe care-i sfîrșeau de zile săbiile și sulițele. SADOVEANU, O. VII 154. DLRLC
  • 4. reflexiv A avea o senzație de sfârșeală, de leșin; a fi istovit, sleit de puteri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Flămînzi copiii-n drum ne mor Și ne sfîrșim de mila lor, Dar toate le-am trăi ușor De-ar fi pămînt. COȘBUC, P. I 208. DLRLC
    • format_quote Mă sfîrșesc de foame. RETEGANUL, P. I 35. DLRLC
    • format_quote Iată, mă sfîrșesc de dragoste pentru tine. ISPIRESCU, L. 29. DLRLC
    • format_quote Vai! nu mai pot, cad pe cale, Mă sfîrșesc amar de jale. ALECSANDRI, P. P. 282. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.