febri- [At: DN³ / E: lat febris] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Referitor la) febră.

FEBRI- v. febră.

FEBRI- elem. „febră”. (< fr. fébri-, cf. lat. febris)

FEBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală. V. hipertermie. ◊ Febră musculară = stare de oboseală generală care apare la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (Fig.) Emoție, neliniște, încordare; pirexie. // (În forma febri-) Element prim de compunere savantă cu sensul de „febră”. [< it. febbre, cf. lat. febris].

FEBRI- „febră”. ◊ L. febris „febră, friguri” > fr. febri-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. febri-. □ ~fug (v. -fug), adj., s. n., (medicament) care reduce sau care înlătură febra; sin. alexipiretic; ~gen (v. -gen₂), adj., care produce febră.