9 definiții pentru epicard
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EPICARD, epicarduri, s. n. Învelișul extern al inimii. – Din fr. épicarde.
EPICARD, epicarduri, s. n. Învelișul extern al inimii. – Din fr. épicarde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viomih
- acțiuni
epicard sn[1] [At: AGRONOMIA (1859), 387/16 / V: (înv) ~diu / Pl: ~uri / E: fr épicarde] Înveliș extern al inimii format dintr-o membrană cu un singur strat de celule. modificată
- sm → sn — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPICARD s.n. Învelișul extern al inimii. [< fr. épicarde, gr. epi – deasupra, kardia – inimă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPICARD s. n. învelișul extern al inimii. (< fr. épicarde)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
EPICARD ~uri n. Membrană care învelește partea exterioară a inimii. /<fr. épicarde
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
epicardiu sm vz epicard
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
epicard (înveliș al inimii) s. n., pl. epicarduri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
epicard (înveliș al inimii) s. n., pl. epicarduri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
epicard s. n., pl. epicarduri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
epicard, epicardurisubstantiv neutru
- 1. Învelișul extern al inimii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- épicarde DEX '09 DEX '98 DN