opțiuni
  • info

7 definiții pentru elf

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELF, elfi, s. m. (În mitologia popoarelor germanice) Ființă supranaturală imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, focul, pământul etc.). – Din fr. elfe, germ. Elf.

ELF, elfi, s. m. (În mitologia popoarelor germanice) Ființă supranaturală imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, focul, pământul etc.). – Din fr. elfe, germ. Elf.

elf sm [At: EMINESCU, G. P. 84 / Pl: ~i / E: fr elfe, ger Elf, Elfe] (În mitologia popoarelor germane) Ființă supranaturală imaginată ca un pitic, răutăcios sau binevoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, focul, pământul etc.).

ELF s.m. (În mitologia scandinavă) Geniu sau divinitate a vîntului, a apei și a focului. [Cf. fr. elfe, germ. Elf].

ELF s. m. (mit. scand.) divinitate a vântului, a apei și a focului. (< fr. elfe, elf, germ. Elf)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

elf (ființă mitică) s. m., pl. elfi

elf s. m., pl. elfi

elf s. m., pl. elfi

Intrare: elf
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elf
  • elful
  • elfu‑
plural
  • elfi
  • elfii
genitiv-dativ singular
  • elf
  • elfului
plural
  • elfi
  • elfilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

elf, elfisubstantiv masculin

  • 1. (În mitologia popoarelor germanice) Ființă supranaturală imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, focul, pământul etc.). DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.