7 definiții pentru dăltuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DĂLTUIRE, dăltuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a dăltui și rezultatul ei; săpare cu dalta în piatră, în lemn etc. – V. dăltui.
dăltuire sf [At: PONTBRIANT, D. / P: ~tu-i~ / Pl: ~ri / E: dăltui] 1 Prelucrare, fasonare cu dalta (1) a unui material dur Si: dăltuială (1), dăltuit (1), dăltuitură (1). 2 (Rar) Dăltuială. 3 (Spc) Sculptare. 4 (Liv) Reprezentare în relief în urma prelucrării (prin cioplire) a unui material dur Si: dăltuială (3), dăltuit1 (3), dăltuitură (3). 5 (Îs) ~a metalelor Operație de curățare ori de degresare, de decupare sau de detașare a unei piese sau a unei bucăți de material.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂLTUIRE, dăltuiri, s. f. Acțiunea de a dăltui și rezultatul ei; săpare cu dalta în piatră, în lemn etc. – V. dăltui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
DĂLTUIRE s. f. Acțiunea de a dăltui; săpare cu dalta în piatră, în lemn etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dăltuire (rar) s. f., g.-d. art. dăltuirii; pl. dăltuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dăltuire (rar) s. f., g.-d. art. dăltuirii; pl. dăltuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăltuire s. f., g.-d. art. dăltuirii; pl. dăltuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
dăltuire, dăltuirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a dăltui și rezultatul ei; săpare cu dalta în piatră, în lemn etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- dăltui DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.