3 definiții pentru duhănire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DUHĂNI, duhănesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A fuma. – Din duhan.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
duhăni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhănesc, imperf. 3 sg. duhănea; conj. prez. 3 sg. și pl. duhănească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DUHĂNI vb. v. fuma.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: duhănire
duhănire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
duhăni, duhănescverb
- 1. Fuma. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fuma
- Să mai duhănim o țigarcă de tutun. C. PETRESCU, Î. II 12. DLRLC
- Se puse pe-o ciotîrcă, ca în ticnă să-și duhănească cea otravă de titiun. ȘEZ. VIII 65. DLRLC
-
etimologie:
- duhan DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.