opțiuni
  • info

11 definiții pentru disimilare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISIMILARE, disimilări, s. f. (Fon.) Faptul de a se disimila; disimilație. – V. disimila.

DISIMILARE, disimilări, s. f. (Fon.) Faptul de a se disimila; disimilație. – V. disimila.

disimilare sf [At: PUȘCARIU, L. R. I, 363 / Pl: ~lări / E: disimila] 1-2 (Fon) Disimilație (1-2). 3 Proces biochimic care constă în descompunerea substanțelor organice cu eliberare de energie.

DISIMILARE, disimilări, s. f. (Lingv.) Faptul de a se disimila.

DISIMILARE s.f. Acțiunea de a disimila; disimilație. [< disimila].

* disimilațiúne f. (d. dismilez). Acțiunea de a disimila. – Și -áție, dar maĭ ales -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

disimilare (modificare a unui sunet) s. f., g.-d. art. disimilării; pl. disimilări

disimilare (modificare a unui sunet) s. f., g.-d. art. disimilării; pl. disimilări

disimilare s. f., g.-d. art. disimilării; pl. disimilări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISIMILARE s. (FON.) disimilație.

DISIMILARE s. (FON.) disimilație.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DISIMILARE s. f. (< disimila < fr. dissimiler): v. disimilație.

Intrare: disimilare
disimilare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disimilare
  • disimilarea
plural
  • disimilări
  • disimilările
genitiv-dativ singular
  • disimilări
  • disimilării
plural
  • disimilări
  • disimilărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

disimilare, disimilărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi disimila DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.