8 definiții pentru discrepant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISCREPANT, -Ă, discrepanți, -te, adj. Care arată o nepotrivire flagrantă, un dezacord evident, o mare deosebire. – Din it. discrepante.
DISCREPANT, -Ă, discrepanți, -te, adj. Care arată o nepotrivire flagrantă, un dezacord evident, o mare deosebire. – Din it. discrepante.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
discrepant, ~ă a [At: LM / Pl: ~nți, ~e / E: it discrepante] 1 Care este în dezacord. 2 Care arată o nepotrivire flagrantă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREPANT, -Ă adj. Care nu se potrivește, nepotrivit. [< it. discrepante].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREPANT, -Ă adj. care nu se potrivește. (< it. discrepante)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DISCREPANT ~tă (~ți, ~te) Care provoacă discrepanță; provocator de discrepanță. /<it. discrepante
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
discrepant adj. m., pl. discrepanți; f. discrepantă, pl. discrepante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
discrepant adj. m., pl. discrepanți; f. discrepantă, pl. discrepante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
discrepant adj. m., pl. discrepanți; f. sg. discrepantă, pl. discrepante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
discrepant, discrepantăadjectiv
- 1. Care arată o nepotrivire flagrantă, un dezacord evident, o mare deosebire. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: nepotrivit
etimologie:
- discrepante DEX '09 DEX '98 DN