6 definiții pentru dinanțian (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dinanțian, ~ă [At: DN3 / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr dinantien] 1 sn Primul etaj al carboniferului de facies marin. 2 a Care aparține dinanțianului (1). 3 a Care se referă la dinanțian (1).
DINANȚIAN s.n. Primul etaj al carboniferului de facies marin. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ți-an. / < fr. dinantien].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DINANȚIAN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al carboniferului de facies marin. (< fr. dinantien)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dinanțian1 (desp. -ți-an) adj. m., pl. dinanțieni (desp. -ți-eni); f. dinanțiană, pl. dinanțiene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dinanțian1 (-ți-an) adj. m., pl. dinanțieni (-ți-eni); f. dinanțiană, pl. dinanțiene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dinanțian adj. m. (sil. -ți-an), pl. dinanțieni (sil. -ți-eni), f. sg. dinanțiană, pl. dinanțiene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-an
adjectiv (A21) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dinanțian, dinanțianăadjectiv
etimologie:
- dinantien DN