12 definiții pentru deșelat (s.n.)
din care- explicative (7)
- morfologice (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEȘELAT1 s. n. Faptul de a (se) deșela1. ◊ Loc. adv. Pe deșelate = fără șa, fără frâu. – V. deșela1.
deșelat1 sn [At: COSTINESCU / V: (reg) deșălat1, dișalat, diș~ / E: deșela1] (Pop) 1-2 Deșelare1 (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deșelat3 sn [At: ZILOT, ap. HEM / V: (reg) ~șăl~ / Pl: ~uri / E: deșela2] (Reg) 1 Deșeuare. 2 (Îlav) Pe ~e Fără șa (și fără frâu).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEȘELAT1 s. n. Faptul de a (se) deșela1. – V. deșela1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DEȘELAT1 s. n. Faptul de a (se) deșela1. ◊ Loc. adv. (În legătură cu călăria) Pe deșelate (sau deșelatele, deșelatelea) = fără șa. Încălecat pe deșelate pe un roibuleț scund, prîslea a ajuns numaidecît la moara lui Ghiță Lungu. SADOVEANU, M. C. 28. A plecat călare, pe deșelatele. SANDU-ALDEA, U. P. 64. Într-o goană nebună, pe deșelate... un polc de călăreți s-arătă. DELAVRANCEA, S. 201. – Forme gramaticale: (în locuțiuni) deșelate, deșelatele, deșelatelea.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deșălat3 sn vz deșelat3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deșălat1 sn vz deșelat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deșelat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
deșelat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deșelat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deșelat.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
*deșelate (pe ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
deșelatsubstantiv neutru
-
- Pe deșelate (sau deșelatele, deșelatelea) = fără șa, fără frâu. DEX '09 DLRLC
- Încălecat pe deșelate pe un roibuleț scund, prîslea a ajuns numaidecît la moara lui Ghiță Lungu. SADOVEANU, M. C. 28. DLRLC
- A plecat călare, pe deșelatele. SANDU-ALDEA, U. P. 64. DLRLC
- Într-o goană nebună, pe deșelate... un polc de călăreți s-arătă. DELAVRANCEA, S. 201. DLRLC
-
-
- comentariu Forme gramaticale (în locuțiuni): deșelate, deșelatele, deșelatelea DLRLC
etimologie:
- deșela DEX '09 DEX '98