3 definiții pentru dezalienat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezalienat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: dezaliena] (Liv) 1 (Jur; d. capacitatea cuiva de a transmite un drept sau un lucru prin cesiune, vânzare etc.) Care este anulat Si: abolit. 2 (Jur; ccr; d. un bun înstrăinat) Care este restituit. 3 (Med) Care și-a recăpătat facultățile mintale.
DEZALIENA vb. tr. a combate sistematic și perseverent alienarea. (< fr. désaliéner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezaliena vb., ind. prez. 3 sg. dezalienează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dezalienat
dezalienat adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)