6 definiții pentru destrămător (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESTRĂMĂTOR, destrămătoare, s. n. Mașină folosită pentru destrămarea zdrențelor, în filatură, în industria hârtiei și a celulozei. – Destrăma + suf. -ător.
DESTRĂMĂTOR, destrămătoare, s. n. Mașină folosită pentru destrămarea zdrențelor, în filatură, în industria hârtiei și a celulozei. – Destrăma + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
destrămător, ~oare [At: BARCIANU / V: ~riu, ~rie / Pl: ~ii / Pl: ~i, ~oare / E: destrăma + -tor] 1 a Care destramă (9). 2 sn Mașină pentru destrămarea progresivă a materiei prime, la curățarea de impurități, la amestecarea și la pregătirea materialului fibros pentru filare în filaturi. 3 sn Mașină pentru mărunțirea celulozei, lemnului, maculaturii etc. în industria hârtiei. 4 a (Îs) Lupul ~ Amestecător în filatura de lână și vigonie. 5 a (Înv) Care face pe cineva să se destrăbăleze (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESTRĂMĂTOR, destrămătoare, s. n. Mașină folosită în filaturi pentru destrămarea zdrențelor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
destrămător s. n., pl. destrămătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
destrămător s. n., pl. destrămătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
destrămător s. n., pl. destrămătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
destrămător, destrămătoaresubstantiv neutru
- 1. Mașină folosită pentru destrămarea zdrențelor, în filatură, în industria hârtiei și a celulozei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Destrăma + sufix -ător. DEX '98 DEX '09