opțiuni
  • info

8 definiții pentru deslușitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESLUȘITOR, -OARE, deslușitori, -oare, adj. (Înv.) Care lămurește, care explică. – Desluși + suf. -tor.

DESLUȘITOR, -OARE, deslușitori, -oare, adj. (Înv.) Care lămurește, care explică. – Desluși + suf. -tor.

deslușitor, ~oare smf, a [At: POENARU, Î. VIII/8 / V: (îvr) dăs~, dos~, ~sclu~, doslo~ / Pl: ~i, ~oare / E: desluși + -tor] (Persoană) care clarifică.

dosloșitor, ~oare a vz deslușitor[1] modificată

  1. În original, posibilă greșeală de tipar: dosloțitor, ~oare a vz desluțitor — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deslușitor (înv.) adj. m., pl. deslușitori; f. sg. și pl. deslușitoare

deslușitor (înv.) adj. m., pl. deslușitori; f. sg. și pl. deslușitoare

deslușitor adj. m., pl. deslușitori; f. sg. și pl. deslușitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESLUȘITOR adj. v. explicativ, lămuritor.

deslușitor adj. v. EXPLICATIV. LĂMURITOR.

Intrare: deslușitor
deslușitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deslușitor
  • deslușitorul
  • deslușitoru‑
  • deslușitoare
  • deslușitoarea
plural
  • deslușitori
  • deslușitorii
  • deslușitoare
  • deslușitoarele
genitiv-dativ singular
  • deslușitor
  • deslușitorului
  • deslușitoare
  • deslușitoarei
plural
  • deslușitori
  • deslușitorilor
  • deslușitoare
  • deslușitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
dosloșitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deslușitor, deslușitoareadjectiv

etimologie:
  • Desluși + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.