9 definiții pentru desfăt
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESFĂT s. n. (Rar) Desfătare. – Din desfăta (derivat regresiv).
desfăt sn [At: C. PETRESCU, A. R. 71/ Pl: ~uri / E: desfăta] 1 (Înv) Extindere. 2 (Înv) Înfrumusețare. 3-6 Desfătare (3-6). 7 Petrecere. 8 (Pex) Desfrâu. 9 Distrare. 10 (Pex) Fermecare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESFĂT, desfături, s. n. (Rar) Desfătare. – Din desfăta (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DESFĂT s. n. (Neobișnuit) Distracție, petrecere, desfătare. Era ceasul cînd Bucureștii... suspendîndu-și pentru douăsprezece ore rumoarea afacerilor, aleargă la desfăt. C. PETRESCU, C. V. 238.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!desfăt (rar) s. n., pl. desfături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
desfăt (rar) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
desfăt s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESFĂT s. v. desfătare, petrecere, veselie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desfăt s. v. DESFĂTARE. PETRECERE. VESELIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
desfăt, desfăturisubstantiv neutru
- 1. Desfătare, distracție, petrecere, veselie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: desfătare distracție petrecere veselie
- Era ceasul cînd Bucureștii... suspendîndu-și pentru douăsprezece ore rumoarea afacerilor, aleargă la desfăt. C. PETRESCU, C. V. 238. DLRLC
-
etimologie:
- desfăta DEX '98 DEX '09