2 definiții pentru descurcare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
descurcare sf [At: DA ms / Pl: ~cări / E: descurca] 1 Descâlcire a părului, lânei Si: descurcat1 (1). 2 Găsire a drumului Si: descurcat1 (2). 3-4 Lămurire (a unei situații sau) a unui text confuz Si: descurcat1 (3-4). 5 Ieșire a cuiva dintr-o situație complicată Si: descurcat1 (5). 6 Soluționare a unei probleme complicate Si: descurcat1 (6).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Descurcare ≠ încurcare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: descurcare
descurcare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||