3 definiții pentru deplumat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEPLUMA vb. I. tr. (Franțuzism) A smulge penele; a jumuli. [< fr. déplumer].
DEPLUMA vb. tr. a smulge penele; a jumuli. (< fr. déplumer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
depluma vb., ind. prez.1 sg. deplumez, 3 sg. și pl. deplumează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: deplumat
deplumat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
deplumare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)