9 definiții pentru degoma
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEGOMA, degomez, vb. I. Tranz. A îndepărta, total sau parțial, sericina de pe firele sau țesăturile de mătase naturală, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare. – Din fr. dégommer.
degoma vt [At: DN2 / Pzi: ~mez / E: fr dégomer] 1-4 (C.i. fire sau țesături de mătase) A supune operației de eliminare (totală sau) parțială a sericinei, pentru obținerea (caracteristicilor de prelucrare și a) calității superioare a produselor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGOMA, degomez, vb. I. Tranz. A face operația de eliminare totală sau parțială a sericinei din firele sau țesăturile de mătase, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare și de calitate. – Din fr. dégommer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DEGOMA vb. I. tr. A îndepărta stratul de sericină de pe firul de mătase naturală. [< fr. dégommer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEGOMA vb. tr. a îndepărta stratul de sericină de pe firul de mătase naturală. (< fr. dégommer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEGOMA ~ez tranz. (fire de mătase naturală) A curăța de stratul de sericină. /<fr. dégommer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
degoma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. degomez, 3 degomează; conj. prez. 1 sg. să degomez, 3 să degomeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
degoma (a ~) vb., ind. prez. 3 degomează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
degoma vb., ind. prez. 3 sg. degomează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
degoma, degomezverb
- 1. A îndepărta, total sau parțial, sericina de pe firele sau țesăturile de mătase naturală, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare. DEX '09 DN
etimologie:
- dégommer DEX '09 DEX '98 DN