degajat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: degaja] 1-10 Degajare (1-3,6-8,11-14).

degajat², ~ă [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~ați, ~e / E: degaja] 1 a (D. mirosuri) Împrăștiat în atmosferă. 2 a (D. lumină) Radiat. 3 a (D. căldură) Emanat. 4 a (D. substanțe chimice) Răspândit în mediu. 5 a (D. gaze) Eliminat în cursul unei reacții chimice. 6 a (Fig) Eliberat de ceva care îi împiedica libertatea mișcărilor. 7 a (Fig) Eliberat de o obligație, răspundere. 8-9 a, av (Fig; d. oameni) (Care este) liber în mișcări Si: dezinvolt. 10-11 a, av (Fig; d. manifestări ale oamenilor) (Care se produce) cu naturalețe Si: firesc. 12 a (Fig; d. idei, sentimente) Dedus dintr-o operă, dintr-un fapt. 13 a (Spc; d. obiecte depuse ca gaj) Retras. 14 a (Fig; d. făgăduieli) Luat înapoi. 15 a (D. drumuri) Deblocat. 16 a (D. artere) Descongestionat. 17 a (D. terenuri) Curățat. 18 a (D. obstacole) înlăturat². 19 a (Teh; d. piese) Curățat de surplusul de material. 20 a (Spt; d. minge) Îndepărtat de poarta proprie pentru a evita o acțiune periculoasă a adversarului. 21 a (Spt; d. floretă) Desprins de floreta adversarului. 22 a (Aht; d. coloane sau pilaștri) Situat în apropiere de un zid și detașat de acesta.

DEGAJAT, -Ă, degajați, -te, adj. 1. Eliberat de o îndatorire, de un obstacol; (despre persoane și gesturile lor) cu mare libertate în mișcări, nestînjenit. Am salutat... căutînd să am un aer cît mai degajat. CAMIL PETRESCU, U. N. 162. A fost degajată în joc, replicele sigure, interpretarea bună. ARDELEANU, D. 83. Madam Piscopesco, cu un gest degajat, ne poftește în salonul cel mare, la ceai. CARAGIALE, O. II 134. 2. (Despre o coloană sau un pilastru) Situat în apropierea unui zid, puțin depărtat de acesta.

DEGAJAT, -Ă adj. Liber în mișcări, nestînjenit. [După fr. dégagé].

DEGAJAT, -Ă adj. liber în mișcări, nestingherit, dezinvolt. (după fr. dégagé)

DEGAJAT ~tă (~ți, ~te) (despre persoane) Care vădește libertate în mișcări și în comportament; dezinvolt. /v. a degaja

*degaját, -ă adj. (fr. dégagé). neîmpedecat, liber, fără sfială: aer, purtare degajată. Adv. În mod degajat: a vorbi degajat.

degajat adj. m., pl. degajați; f. sg. degajată, pl. degajate

DEGAJAT adj. 1. v. liber. 2. v. liber. 3. v. deblocat. 4. v. natural.

DEGAJAT adj. 1. liber. (Are mîna ~.) 2. liber, nestînjenit. (Mișcări ~.) 3. deblocat. (Drumurile sînt ~.) 4. dezinvolt, firesc, natural, neafectat, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (livr.) nonșalant, (înv.) prostatic. (O atitudine ~; cu gesturi ~.)