5 definiții pentru decopertat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECOPERTAT, -Ă, decopertați, -te, adj. 1. (Despre construcții) Care are acoperișul scos. 2. (Despre zăcăminte) Care a rămas descoperit. [Var.: descopertat, -ă adj.] – V. decoperta.
DECOPERTAT, -Ă, decopertați, -te, adj. 1. (Despre construcții) Care are acoperișul scos. 2. (Despre zăcăminte) Care a rămas descoperit. [Var.: descopertat, -ă adj.] – V. decoperta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decopertat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: decoperta] 1-2 Decopertare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
decopertat2, ~ă a [At: DEX2 / V: desc~ / Pl: ~ați, ~e / E: decoperta] 1 (D. construcții) Care are acoperișul scos. 2 (D. zăcăminte) Care a fost dezvelit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
decopertat s. n. (mine) Dezvelirea unui zăcământ care se exploatează la suprafață ◊ „[...] se lucra concomitent și la descopertat și la exploatat, operațiile repetându-se continuu în schimburi de zi și noapte.” Sc. 1 XI 84 p. 5 [și descopertat] (din decoperta; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
descopertat, ~ă a vz decopertat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
decopertat, decopertatăadjectiv
- 1. (Despre construcții) Care are acoperișul scos. DEX '98 DEX '09
- 2. (Despre zăcăminte) Care a rămas descoperit. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- decoperta DEX '98 DEX '09