2 definiții pentru căpăcit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căpăcit sn [At: CHEST. IV, 96/11 / E: căpăci] (Apc; reg) Capac ce închide celulele larvelor.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

căpăci, căpăcesc, v. t. 1. a pune (pe cineva) la punct. 2. a lovi, a bate.

Intrare: căpăcit
căpăcit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpăcit
  • căpăcitul
  • căpăcitu‑
  • căpăci
  • căpăcita
plural
  • căpăciți
  • căpăciții
  • căpăcite
  • căpăcitele
genitiv-dativ singular
  • căpăcit
  • căpăcitului
  • căpăcite
  • căpăcitei
plural
  • căpăciți
  • căpăciților
  • căpăcite
  • căpăcitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)