20 de definiții pentru cusătură
din care- explicative (13)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUSĂTURĂ, cusături, s. f. 1. Cusut. ♦ (Med.) Faptul de a coase între ele marginile unei plăgi, după o intervenție chirurgicală. 2. Locul unde se îmbină, prin cusut, două bucăți de stofă, de pânză etc.; ața cu care s-a cusut. ♦ Linie de asamblare, prin nituire sau prin sudare, a două plăci sau piese metalice. ♦ Loc unde s-a efectuat o cusătură (1), după o intervenție chirurgicală. 3. Felul cum este cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase; p. ext. ornamentele cusute pe o pânză, pe o stofă etc. 4. Lucru la care coase cineva. [Var.: (reg.) cusutură s. f.] – Cusut + suf. -ură.
cusătură sf [At: DOSOFTEI, V. S. 13/1 / V: (înv) cos~, ~sut~, cosut~, ~st~ / Pl: ~ri / E: cusut + -ură] 1 Cusut (1). 2 Felul (specific) de a coase. 3 Modelul unei cusături (1) sau al unei broderii. 4 Locul sau materialul unde se coase Si: cusut (3). 5 Ața cu care se coase. 6 Cusut (2). 7 Lucrul, obiectul cusut. 8 Broderie. 9 (Fig; reg) Trăsătură (ascunsă) a firii oamenilor Cf aluat, material, pastă. 10 (Înv) Împunsătură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUSĂTURĂ, cusături, s. f. 1. Cusut. ♦ Faptul de a coase între ele marginile unei plăgi, după o intervenție chirurgicală. 2. Locul unde se îmbină, prin cusut, două bucăți de stofă, de pânză etc.; ața cu care s-a cusut. ♦ Linie de asamblare, prin nituire sau prin sudare, a două plăci sau piese metalice. ♦ Loc unde s-a efectuat o cusătură (1), după o intervenție chirurgicală. 3. Felul cum este cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase; p. ext. ornamentele cusute pe o pânză, pe o stofă etc. 4. Lucru la care coase cineva. [Var.: (reg.) cusutură s. f.] – Cusut + suf. -ură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
CUSĂTURĂ, cusături, s. f. 1. Acțiunea de a coase; cusut. [Cîntau] cu toatele cînd erau la furcă ori la cusătură. ISPIRESCU, L. 51. Și nu-mi coase Și să-mi tacă, Ci din gură Viers îi cură; Lin, mai lin... Să nu-mi turburi Cusătura. TEODORESCU. P. P. 61. 2. Locul,linia unde se împreună prin cusut două bucăți de stofă, de pînză etc.; ața cu care e cusut ceva. Cusătura mînecii s-a desfăcut. ♦ (Tehn.) Linie de împreunare prin nituire sau sudare a marginilor a două tole. 3. Felul cum e cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase; p. ext. ornamentele cusute pe o pînză, pe o stofă etc. A învățat o cusătură nouă. nu La doisprezece ani era minunea satului- un maestru în cusături țărănești. VLAHUȚĂ, O. A. 510. 4. Lucru la care coase cineva. Multe-i spun Cînd nu m-ascultă, Dar tresar și tac din gură Cînd, c-un zîmbet, își ridică Ochii de pe cusătură. TOPÎRCEANU, B. 58. A luat în urmă cusătura ei Cea cu flori-cămașă, soare de frumoasă, – Și s-a dus în pragul tindei, ca să coasă. COȘBUC, P. I 245. M-a trămis doamna de sus La a de jos Ca să-i dea o cusătură Fără pic de tivitură (Hîrtia). TEODORESCU, P. P. 220. Tu ți-ai lăsat Cusătura ta Pe grinduța mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 502. – Variantă: cusutură (CREANGĂ, A. 111) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUSĂTURĂ ~i f. 1) v. A COASE. 2) Linia unde sunt unite prin cusut două bucăți de pânză. 3) Ornament brodat pe o pânză. 4) Model după care se coase. 5) med. Loc cusut după o intervenție chirurgicală. 6) Loc unde au fost unite prin sudare sau prin alte metode elementele metalice ale unui obiect. [G.-D. cusăturii] /a coase + suf. ~ătură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cusătură f. efectul coaserii: lucru cusut. [Lat. vulg. CONSUTURA (v. coase)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUSUTURĂ s. f. v. cusătură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CUSUTURĂ s. f. v. cusătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
CUSUTURĂ s. f. v. cusătură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cosătură2 sf vz cusătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cosutură1 sf vz cusătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
custură2 sf vz cusătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cusutură sf vz cusătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cusătoreásă, -íe, -úră, V. cusutor-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cusutúră f., pl. ĭ (d. cusut orĭ lat. consutúra. V. sutură). Est. Loc cusut: haĭnă cu multe cusuturĭ. Modu de a coase: cusutură rară. – În vest cusă-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cusătură s. f., g.-d. art. cusăturii; pl. cusături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cusătură s. f., g.-d. art. cusăturii; pl. cusături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cusătură s. f., g.-d. art. cusăturii; pl. cusături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cusătură
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
cusătură, -ri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CUSĂTURĂ s. (TEHN.) cusut. (~ a două plăci metalice.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CUSĂTURĂ s. (TEHN.) cusut. (~ a două plăci metalice.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cusătură, cusăturisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a coase. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cusut
- [Cântau] cu toatele cînd erau la furcă ori la cusătură. ISPIRESCU, L. 51. DLRLC
- Și nu-mi coase Și să-mi tacă, Ci din gură Viers îi cură; Lin, mai lin... Să nu-mi turburi Cusătura. TEODORESCU. P. P. 61. DLRLC
- 1.1. Faptul de a coase între ele marginile unei plăgi, după o intervenție chirurgicală. DEX '09 DEX '98
-
- 2. Locul unde se îmbină, prin cusut, două bucăți de stofă, de pânză etc.; ața cu care s-a cusut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cusătura mânecii s-a desfăcut. DLRLC
- 2.1. Linie de asamblare, prin nituire sau prin sudare, a două plăci sau piese metalice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
-
- 3. Felul cum este cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A învățat o cusătură nouă. DLRLC
- La doisprezece ani era minunea satului – un maestru în cusături țărănești. VLAHUȚĂ, O. A. 510. DLRLC
- 3.1. Ornamentele cusute pe o pânză, pe o stofă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 4. Lucru la care coase cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Multe-i spun Cînd nu m-ascultă, Dar tresar și tac din gură Cînd, c-un zîmbet, își ridică Ochii de pe cusătură. TOPÎRCEANU, B. 58. DLRLC
- A luat în urmă cusătura ei Cea cu flori – cămașă, soare de frumoasă, – Și s-a dus în pragul tindei, ca să coasă. COȘBUC, P. I 245. DLRLC
- M-a trămis doamna de sus La a de jos Ca să-i dea o cusătură Fără pic de tivitură (Hârtia). TEODORESCU, P. P. 220. DLRLC
- Tu ți-ai lăsat Cusătura ta Pe grinduța mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 502. DLRLC
-
etimologie:
- Cusut + sufix -ură. DEX '98 DEX '09