opțiuni

3 definiții pentru curător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

curător, ~oare [At: VARLAAM, C. 226 / V: ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: cura4 + -tor] (Îrg) 1 a Care aleargă. 2 a (D. lichide) Curgător. 3 a Din care curge, izvorăște ceva. 4 a Care se scurge. 5 a Dăinuitor Vz stătător. 6 smf Alergător. 7 sn Tip de caș nedefinit mai îndeaproape. 8 sn (Îs) ~ de caș Roată de caș întreagă.

curătoriu a vz curător

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

curător, curătoare, adj. – (reg.; înv.) Curgător: „Să n-am stare ș-așădzare, / Păcum n-are apa-n vale: / Dzâua, noaptea-i curătoare” (Papahagi, 1925: 205). – Din cura „a curge” + suf. -tor (MDA).

Intrare: curător
curător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curător
  • curătorul
  • curătoare
  • curătoarea
plural
  • curători
  • curătorii
  • curătoare
  • curătoarele
genitiv-dativ singular
  • curător
  • curătorului
  • curătoare
  • curătoarei
plural
  • curători
  • curătorilor
  • curătoare
  • curătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
curătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.