O definiție pentru cursier (tun)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CURSIER, -Ă I. adj., s. f. (bicicletă) de curse. II. s. m. 1. armăsar, cal de curse. 2. comisionar. III. s. n. tun instalat la prora unei galere sau a unei șalupe, pentru a trage în ax spre înainte. (< fr. coursier)
Intrare: cursier (tun)
cursier2 (pl. -e) substantiv neutru
- silabație: cur-si-er
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cursier, cursieresubstantiv neutru
- 1. Tun instalat la prora unei galere sau a unei șalupe, pentru a trage în ax spre înainte. MDN '00
etimologie:
- coursier MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.