cuantificare sf [At: DEX² / Pl: ~cări / E: cuantifica] 1 Determinare a extensiunii predicatului într-o judecată logică. 2 Stabilire a valorilor discrete pe care le poate lua o mărime fizică. 3 Impunere de condiții astfel încât valorile unei mărimi fizice să varieze discontinuu.

CUANTIFICARE s.f. 1. Faptul de a cuantifica. 2. Procedeu al mecanicii cuantice pentru stabilirea valorilor luate de mărimile fizice care caracterizează proprietățile sistemelor atomice sau ale particulelor elementare; cuantizare. 3. Cuantificarea predicatului = operație logică prin care se precizează cantitatea predicatului în raport cu subiectul. [Cf. fr. quantification].

CUANTIFICARE s. f. 1. faptul de a cuantifica. 2. procedeu al mecanicii cuantice pentru stabilirea valorilor luate de mărimile fizice care caracterizează proprietatea sistemelor atomice sau ale particulelor elementare. 3. ă predicatului = operație logică prin care se precizează cantitatea predicatului în raport cu subiectul. 4. introducere a determinațiilor cantitative în definirea și exprimarea conceptelor științifice. (după fr. quantification)

cuantificare (desp. cuan-) s. f., g.-d. art. cuantificării; pl. cuantificări

cuantificare (cuan-) s. f., g.-d. art. cuantificării; pl. cuantificări

cuantificare s. f. (sil. cuan-), g.-d. art. cuantificării; pl. cuantificări