CRESTAT², crestați, s. m. (Zool,; fam.) Cocoș. – Din creastă.

crestat¹ sn [At: Nom. MIN. 371 / Pl: ~uri / E: cresta] 1-7 Crestare (1-7). 8 Scobire. 9-15 Crestare (9-11, 14-17).

crestat², ~ă [At: LEX. MARS. 200 / Pl: ~ați, ~e / E: cresta] 1 a (D. carne) Care are mai multe tăieturi, pentru a se frige mai ușor Si: încrestat² (1). 2 a (D. slănină) Care are tăieturi până la șorici, încât să aibă formă de creastă de cocoș Si: încrestat². 3 a (D. ceapă sau ridiche) Care are tăieturi în formă de cruce, pentru a pătrunde sarea Si: încrestat² (3). 4-5 a (D. obiecte) Care are tăieturi (pe suprafața sau) pe marginea sa Si: încrestat² (4-5). 6 a (D. obiecte) Tăiat în formă de creastă de cocoș Si: încrestat²(6). 7 a (D. lemn) Ornamentat cu tăieturi egale la distanță egală în scoarța sa Si: încrestat² 8 a Scobit². 9-10 a (D. suprafețe) A cărei uniformitate de netezime sau de culoare este întreruptă Si: încrestat² (9-10). 11 a Însemnat printr-o tăietură Si: încrestat² (11). 12 a Însemnat pe răboj pentru a ține socoteala. 13 a (Fig) Memorat pentru a fi răsplătit. 14 a (D. obiecte) Din care s-a luat o bucățică, printr-o tăietură dreaptă și una oblică intersectate. 15 a Căruia i s-a făcut o incizie în formă de cruce Si: încrestat² (15). 16 a Rănit ușor Si: încrestat (16). 17 a (Fig; reg) Bătut². 18 a Cu colțuri pe margine. 19 sm Rotiță de fier dințată, care servește la mișcarea carului joagărului. 20 sm Colac mare, din făină de grâu, cu mai multe împletituri și crestături în cruce, pentru înmormântări și sfeștanii. 21 a (D. țărmuri) Neregulat². 22-23 smf (Gmț) (Cocoș sau) găină.

CRESTAT², crestați, s. m. (Zool.; glumeț) Cocoș. – Din creastă.

CRESTAT¹, crestați, s. m. (Glumeț) Cocoș. Ei las’ că ți-oi da eu ție de cheltuială, măi ere statuie și pintenatule! CREANGĂ, P. 65. Iaca... crestatul! că nu-i mai tace pliscul! ALECSANDRI, T. 176.

crestat a. 1. cu creastă; 2. colțorat, dințat. ║ m. cocoș.

crestat² (cocoș) (fam.) s. m., pl. crestați

crestat¹ (cocoș) (fam.) s. m., pl. crestați

crestat (cocoș) s. m., pl. crestați