3 definiții pentru cotoroire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cotoroi1 sn [At: DA ms / Pl: ~ / E: cotor + -oi] 1-44 Cotor (1-5, 10-12, 15,18-25, 61, 65-68) (mare).
cotoroi2 vi [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: cotoroi1] (Reg) A cotrobăi cu zgomot.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cotoroi, cotoroiesc, vb. IV (reg.) a scotoci cu zgomot, a cotrobăi cu larmă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cotoroire
cotoroire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||