13 definiții pentru copan
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COPAN, copane, s. n. (Pop.) Șold, coapsă (de animal). – Din bg. kopan.
copan1 sn [At: BARCIANU / Pl: ~e / E: bg копан] Pop. 1 Pisălog. 2 Coapsă de animal. 3 Picior de pasăre.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPAN, copane, s. n. (Reg.) Șold, coapsă (de animal). – Din bg. kopan.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COPAN, copane, s. n. (Regional) Șold, coapsă de animal (mai ales de pasăre). Venea... să-i aducă Leonorei, în legăturică... cîteva felioare de pîine albă, un copan de pui ciugulit. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 129. Mă culcam pe garoafe, soro, mă îndopam cu copane de curcan, sugeam «mandaline» și ronțăiam dulciuri. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 243.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
copan n. șold de pasăre. [Cf. bulg. KOPAN, pisălog (de unde coapsă, după analogia formei)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
copán n., pl. e (bg. kópan, maĭ, cĭocan, dim. kópanče, copan; alb. kopán, ngr. și vgr. kópanon, pisălog). Munt. ș. a. Cotoĭ, picĭor (șold) de pasăre friptă (BSG. 1022. 163). – Și copană, pl. e.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
copan (pop., fam.) s. n., pl. copane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
copan (pop.) s. n., pl. copane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
copan s. n., pl. copane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COPAN s. v. coapsă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
copan s. v. COAPSĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
copan (copane), s. n. – 1. Pisălog de piuliță. – 2. Pulpă, copan. – Mr. copan, megl. cupan. Bg. kopan (DAR) sau gr. și ngr. ϰάπανον.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
copan, copane, s.n. (reg.) 1. șold, coapsă de pasăre sau de miel. 2. pisălog (pentru usturoi).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
copan, copanesubstantiv neutru
- 1. Șold, coapsă (de animal, mai ales de pasăre). DEX '09 DLRLC
- Venea... să-i aducă Leonorei, în legăturică... cîteva felioare de pîine albă, un copan de pui ciugulit. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 129. DLRLC
- Mă culcam pe garoafe, soro, mă îndopam cu copane de curcan, sugeam «mandaline» și ronțăiam dulciuri. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 243. DLRLC
-
etimologie:
- kopan DEX '09