10 definiții pentru concurent (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONCURENT, -Ă, concurenți, -te, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care face concurență alteia, care urmărește același rezultat, același scop. ◊ Drepte concurente = drepte care se întâlnesc în același punct. 2. (Persoană) care participă la un concurs sportiv. – Din fr. concurrent.
concurent, ~ă [At: NEGRUZZI, S. 1,40 / Pl: ~nți, ~e / E: fr concurrent] 1 a Care face concurență (2) altuia. 2 a (Cmr) Care luptă pentru acapararea pieței, pentru înlăturarea rivalilor. 3 a Care tinde spre același rezultat. 4 a (Mat; îs) Drepte ~e Drepte care se întâlnesc în același punct. 5-9 smf, a (Persoană) care participă la un concurs (1-4). 10-11 smf Producător (sau comerciant) care luptă să depășească în câștig pe rivali.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONCURENT, -Ă, concurenți, -te, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care face concurență altuia, care luptă pentru acapararea pieței, pentru înlăturarea rivalilor. 2. Care tinde spre același rezultat. Cauze concurente. ◊ Drepte concurente = drepte care se întâlnesc în același punct. II. S. m. și f. 1. Participant la un concurs sportiv. 2. (În orânduirea capitalistă) Negustor sau producător care luptă să depășească în câștig pe rivali. – Din fr. concurrent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONCURENT1, -Ă, concurenți, -te, adj. 1. (În orînduirea capitalistă) Care concurează, care face concurență altuia (mai ales în comerț). Firmă concurentă. 2. Care tinde spre același rezultat, care duce la același scop. ◊ Cauze concurente = cauze care contribuie la producerea aceluiași efect.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONCURENT, -Ă adj. 1. Care face concurență altuia. 2. Care tinde către același rezultat, către același scop. ♦ (Mat.; despre linii, planuri) Care au un punct sau o dreaptă comună. // s.m. și f. 1. Participant la un concurs sportiv. 2. Negustor sau producător care face concurență altora. [Cf. lat. concurrens, fr. concurrent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONCURENT, -Ă I. adj. 1. care face concurență altuia. 2. (mat.; despre linii, planuri) care au un punct, o dreaptă comună, care se intersectează. 3. care tinde către același rezultat. II. s. m. f. 1. participant la o competiție sportivă. 2. negustor, producător care face concurență altora. (< fr. concurrent, lat. concurrens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONCURENT1 ~tă (~ți, ~te) 1) Care concurează; aflat în concurență. Monopoluri ~te. 2) Care tinde spre același rezultat; orientat spre același scop. Forțe ~te. /<fr. concurrent, lat. concurrens, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
concurent adj. m., s. m., pl. concurenți; adj. f., s. f. concurentă, pl. concurente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
concurent adj. m., s. m., pl. concurenți; adj. f., s. f. concurentă, pl. concurente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
concurent adj. m., s. m., pl. concurenți; f. sg. concurentă, pl. concurente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
concurent, concurențisubstantiv masculin concurentă, concurentesubstantiv feminin concurent, concurentăadjectiv
- 1. (Persoană) care face concurență alteia, care urmărește același rezultat, același scop. DEX '09 DLRLC DN
- Firmă concurentă. DLRLC
- 1.1. (Despre linii, planuri) Care au un punct sau o dreaptă comună. DN
- 1.1.1. Drepte concurente = drepte care se întâlnesc în același punct. DEX '09 DEX '98
-
- 1.2. Care tinde spre același rezultat. DEX '98 DLRLC DN
- Cauze concurente. DEX '98 DLRLC
-
- 1.3. (În orânduirea capitalistă) Negustor sau producător care luptă să depășească în câștig pe rivali. DEX '98 DLRLC DN
-
- 2. (Persoană) care participă la un concurs sportiv. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- concurrent DEX '09 DEX '98 DN