8 definiții pentru colindare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COLINDARE, colindări, s. f. Acțiunea de a colinda. – V. colinda.
COLINDARE, colindări, s. f. Acțiunea de a colinda. – V. colinda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
colindare sf [At: DA / Pl: ~dări / E: colinda] 1-8 Colindat (1-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLINDARE, colindări, s. f. Acțiunea de a colinda (2); colindă (2). Lala, în colindările ei printre țigani, învățase bine limba lor strămoșească. AGÎRBICEANU, S. P. 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
colindare s. f., g.-d. art. colindării; pl. colindări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colindare s. f., g.-d. art. colindării; pl. colindări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colindare s. f., g.-d. art. colindării; pl. colindări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COLINDARE s. 1. v. hoinăreală. 2. v. colind.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COLINDARE s. 1. cutreierare, hoinăreală, rătăcire. (O ~ fără un țel precis.) 2. colind, colindat, (reg.) pițărău. (Merge cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
colindare, colindărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a colinda. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: colind colindat cutreierare hoinăreală pițărău rătăcire
- Lala, în colindările ei printre țigani, învățase bine limba lor strămoșească. AGÎRBICEANU, S. P. 60. DLRLC
-
etimologie:
- colinda DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.