codan, ~ă [At: RUSSO, S. 21 / V: coad~ sf / Pl: ~i, ~e / E: coadă + -an] 1-2 smf, a (Animal) cu coada lungă Si: codat³ (1-2). 3 a Din coadă Si: codaș (2). 4 a (Nob) Final. 5 sm (Ent) Vierme care se face în slănina stricată Si: codat. 6 sm Diavol. 7 sf Fată intrată de curând în rândul fetelor mari, neieșită încă la horă, dar destul de mare ca să-și împletească părul în cozi, nu în cosițe, ca fetele mici Si: codancă (2). 8 sm Tânăr cioban. 9 sf (Bot, reg, îf coadană) Coada-cocoșului (Polyganatum latifolium).

coadană sf vz codan

codan (pop., rar) adj. m., s. m., pl. codani; adj. f., s. f. codană, pl. codane

codan adj. m., s. m., pl. codani; f. sg. codană, pl. codane