opțiuni

2 definiții pentru cobzărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cobzărire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: cobzări] (Rar) 1 Cântare din cobză Si: cobzărit1 (1). 2 Îndeletnicire a cântărețului din cobză Si: cobzărie, cobzărit1 (2). 3 (Arg; înv; spc) Amăgire cu vorbe frumoase a fetelor de către băieți Si: cobzărit1 (3).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cobzări, cobzăresc I v. t. 1. (d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. 2. a amăgi, a păcăli. II v. r. (d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat.

Intrare: cobzărire
cobzărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobzărire
  • cobzărirea
plural
  • cobzăriri
  • cobzăririle
genitiv-dativ singular
  • cobzăriri
  • cobzăririi
plural
  • cobzăriri
  • cobzăririlor
vocativ singular —
plural —