3 definiții pentru ciumeli

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciumeli1 vt [At: CORESI, EV. 350/25 / V: ~muli / Pzi: ~lesc / E: nct] 1 (Înv) A culege bob cu bob. 2 (Reg; îf ~ muli) A mânca ciugulind.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciumeli, ciumelesc, vb. IV (reg., înv.) a culege bob cu bob, a piguli, a bobița, a pobârci.

Intrare: ciumeli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciumeli
  • ciumelire
  • ciumelit
  • ciumelitu‑
  • ciumelind
  • ciumelindu‑
singular plural
  • ciumelește
  • ciumeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciumelesc
(să)
  • ciumelesc
  • ciumeleam
  • ciumelii
  • ciumelisem
a II-a (tu)
  • ciumelești
(să)
  • ciumelești
  • ciumeleai
  • ciumeliși
  • ciumeliseși
a III-a (el, ea)
  • ciumelește
(să)
  • ciumelească
  • ciumelea
  • ciumeli
  • ciumelise
plural I (noi)
  • ciumelim
(să)
  • ciumelim
  • ciumeleam
  • ciumelirăm
  • ciumeliserăm
  • ciumelisem
a II-a (voi)
  • ciumeliți
(să)
  • ciumeliți
  • ciumeleați
  • ciumelirăți
  • ciumeliserăți
  • ciumeliseți
a III-a (ei, ele)
  • ciumelesc
(să)
  • ciumelească
  • ciumeleau
  • ciumeli
  • ciumeliseră
ciumuli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)