O definiție pentru chencănire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
chencăni, pers. 3 sg., chencăne, vb. IV (reg., înv.; despre lupi) a urla.
Intrare: chencănire
chencănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |