6 definiții pentru card (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARD, carduri, s. n. Instrument de plată pe suport magnetic, emis de o bancă sau alte instituții financiare autorizate, prin care deținătorul poate efectua diferite tranzacții. – Din engl. card.
CARD1 s. n. tip de cartelă magnetică prin care se pot face plăți cu mijloace electronice. (< engl. card)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
card s. n. ◊ „Cărțile de credit VISA (card) vor fi introduse în România în cursul acestei săptămâni.” Ev.z. 12 I 95 p. 4; v. și carte de credit (1993) (din engl. card)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
card s. n., pl. carduri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*card s. n., pl. carduri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
card s. n., pl. carduri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: card (s.n.)
card1 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
card, cardurisubstantiv neutru
- 1. Instrument de plată pe suport magnetic, emis de o bancă sau alte instituții financiare autorizate, prin care deținătorul poate efectua diferite tranzacții. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- card DEX '09 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.