4 definiții pentru burin

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

burin s.n. 1 Dăltiță de silex folosită la prelucrarea osului și a lemnului. 2 Stilet de gravat. • pl. -e. /<fr. burin, it. veche burino.

BURIN s.n. Dăltiță de silex folosită la prelucrarea osului și lemnului. ♦ Stilet de gravat. [Cf. fr. burin, it. burino].

BURIN s. n. 1. dăltiță de silex folosită la prelucrarea osului și lemnului. 2. stilet de gravat. (< fr. burin, it. burino)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: burin
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burin
  • burinul
  • burinu‑
plural
  • burine
  • burinele
genitiv-dativ singular
  • burin
  • burinului
plural
  • burine
  • burinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

burin, burinesubstantiv neutru

  • 1. Dăltiță de silex folosită la prelucrarea osului și lemnului. DN
    • 1.1. Stilet de gravat. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.