8 definiții pentru bleumarin (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BLEUMARIN adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Albastru-închis. 2. S. n. Culoare bleumarin (1). [Pr.: blö-] – Din fr. bleu marine.
bleumarin sn, ain[1] [At: BOGZA, C. D. 25 / P: blö~ / Pl: ~uri sn / E: fr bleu marine] 1-2 (Culoarea) albastru-închis. corectat(ă)
- ain → ain — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bleumarin [blœma’rin] adj.invar., s.n. (De) culoare albastru-închis. • /<fr. bleu [á la] marine.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BLEUMARIN adj. invar., s. n. Albastru-închis. [Pr.: blö-] – Din fr. bleu marine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BLEUMARIN adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-închis. (< fr. bleu / à la / marine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bleumarin2 [eu pron. fr. ö] (desp. bleu-) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bleumarin2 [eu pron. ö] (bleu-) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bleumarin (pr. blömarin, nu blömaren)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: bleu-ma-rin
- pronunție: blömarin
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bleumarinsubstantiv neutru
etimologie:
- bleu marine DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.