opțiuni
  • info

13 definiții pentru bascula

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BASCULA, basculez, vb. I. Intranz. (Despre un corp) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. – Din fr. basculer.

BASCULA, basculez, vb. I. Intranz. (Despre un corp) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. – Din fr. basculer.

bascula vi [At: DEX2 / Pzi: ~lez / E: fr basculer] A se roti, parțial, în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate Si: a se balansa,

basculá vb. I. intr. (despre corpuri, părți ale unor mașini etc.) A face o mișcare de balansare în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate (pentru a descărca ceva). • prez.ind. -ez. /<fr. basculer.

BASCULA, basculez, vb. I. Intranz. (Despre un corp) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. – Fr. basculer.

BASCULA vb. I. intr. A oscila ca o basculă; a se balansa. [< fr. basculer].

BASCULA vb. intr. a executa o mișcare de rotație limitată în jurul unei axe orizontale. (< fr. basculer)

A BASCULA1 ~ez intranz. (despre corpuri) A face mișcări de basculă; a oscila ca o basculă; a balansa. /<fr. basculer

A BASCULA2 ~ez tranz. 1) (corpuri) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale. 2) (materiale) A descărca (dintr-un camion, dintr-o remorcă) prin înclinarea platformei. /<fr. basculer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bascula (a ~) vb., ind. prez. 3 basculează, imperf. 3 pl. basculau; conj. prez. 3 să basculeze

bascula (a ~) vb., ind. prez. 3 basculează

bascula vb., ind. prez. 1 sg. basculez, 3 sg. și pl. basculează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BASCULA vb. v. balansa, clătina, legăna, oscila, pendula.

bascula vb. v. BALANSA. CLĂTINA. LEGĂNA. OSCILA. PENDULA.

Intrare: bascula
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bascula
  • basculare
  • basculat
  • basculatu‑
  • basculând
  • basculându‑
 singular plural
  • basculează
  • basculați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • basculez
 (să)
  • basculez
  • basculam
  • basculai
  • basculasem
a II-a (tu)
  • basculezi
 (să)
  • basculezi
  • basculai
  • basculași
  • basculaseși
a III-a (el, ea)
  • basculează
 (să)
  • basculeze
  • bascula
  • basculă
  • basculase
plural I (noi)
  • basculăm
 (să)
  • basculăm
  • basculam
  • bascularăm
  • basculaserăm
  • basculasem
a II-a (voi)
  • basculați
 (să)
  • basculați
  • basculați
  • bascularăți
  • basculaserăți
  • basculaseți
a III-a (ei, ele)
  • basculează
 (să)
  • basculeze
  • basculau
  • basculară
  • basculaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bascula, basculezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.